6 sintagme ale fericirii și o gală Superblog pe cinste

Minute, bagaje, experiențe. Le observ tacticos din scaunul nr 95 din trenul I1580. La 15 ani distanță călătoresc din nou cu trenul, o varianta îmbunătățită si îmi desfasor scânteia de creativitate pentru a descrie experiența Superblog.

Oaza de normalitate e prima sintagma care scrilejeste asemenea unei pisici gândurile mele. De când a izbucnit Pandemia dintre toate aspectele negative cel mai tare m-a lovit lipsa de socializare. Am rămas sechestrată in confortul și siguranța casei eu cu gândurile mele, eu cu sumedenia de tooluri online pentru a comunica cu colegii, cu prieteni dar nevoia de îmbrățișare, de conectare la emoțiile celorlalți, prin chipurile lor se zbătea sa iasă la suprafață.

Aseară s-a simțit in sfârșit eliberată. Prima interactiune- cu gălăgia din cap a Mirelei care m-a recunoscut. Se aștepta să fiu mai măruntă, eu îmi doream doar ca magia din online să fie la fel si offline. A fost mult peste, am descoperit-o pe Mirela vesela ca un copil, modestă cu toată combinatia de talente – blogging, vlogging, teatru, muzica.

Stomacul se chircea de foame prilej cu care am aterizat la o terasa micuta de langa hotelul Opal si am cunoscut-o pe Lady in black, Ana Haler si frumoasa ei familie. Naturalețea, volubilitatea Anei este absolut adorabila. De la prima secunda in care ne am salutat am avut senzația ca ne stim de ani buni si acum ne am reîntâlnit sa povestim ce am mai facut intre timp. Sa mai zic ca m-a socat cu varsta? Ma pregateam sa ii dau un maxim 27 si cand colo suntem in acelasi an de gratie.

Dupa o masa copioasa, cum nu aveam chef de somn, am intrebat-o pe Diana pe unde e si daca cumva iese pe afara. Uite asa m-am conectat cu gasca extinsa in care am recunoscut si reîntâlnit cu drag pe Geo, alias Pisica neagra, Violeta, Almona, Costica, Larisa, Ralucica si am aflat de aventura din lanul de lavanda, demna de un teambuilding prin care testezi coeziunea echipei. Cu siguranță pentru cei care au impins masina pentru a o scoate din noroi, gala Superblog editia 22 va fi un reper memorabil si amuzant, un prilej suplimentar de conectare si emotie pe langa celelalte calități.

Ajung asadar la a doua sintagma care defineste relatia mea speciala cu aceasta Gala – emoția (re)conectării si autenticitate Să ma imbratisez fara rezerve cu Diana, sa o recunosc la fel de autentica, smart si hardworking offline ca in online a fost un nou prilej de bucurie. Are Diana un fair play si o capacitate de a aduna oamenii in jurul ei incat nu ai cum sa ramai pe margine, este facuta pentru a fi un influencer.

Traversez grădina plina de trandafiri, apoi coridorul ospitalierului hotel Opal si urc la etajul trei. Aici o cunosc pe câștigatoarea trofeului din aceasta primăvară – Ramona si pe cele doua minuni mici. Sintagma trei – magia echilibrului in dezechilibru. Ma uitam la cei mici, Cristi un spiridus pus pe șotii tot timpul, Vlăduț un maestru al cunoașterii cu un vocabular atât de elevat pentru vârsta lui micuță de 6 anisori. Amândoi veseli si energici, atata energie încât ma gandeam cum reuseste Ramona sa isi împartă timpul, mai ales ca lucrează de acasă si sta cu ei permanent, intre a le oferi o educatie atat de frumoasă si a satisface cerințele unor clienți cu standarde tot mai ridicate. Am concluzionat in gand ca este superputerea Ramonei de a crea magia echilibrului în ceea ce poate părea sau ajunge sa fie un dezechilibru (viață de familie-job).

Sintagma patru – conectare prin puterea pasiunilor. La Gala am avut bucuria sa ii reintalnesc pe Catalina, câștigătoarea editiei de primăvară Superblog 2020 si pe Andrei, prietenul ei. Catalina a fost unul dintre oamenii tare dragi mie care m-au sustinut pe parcursul editiei de toamna pe care am castigat-o. Dupa ce publicam articolele, mai ales la cele la care simțeam eu ca nu am dat tot ce aveam mai bun, o rugam pe Cata cu spiritul ei analitic, cu onestitatea ei pe care te poti baza sa îmi spuna parerea. La fel de mult m-a ajutat Madalina, de la casutaoliviei, care mi-e tare draga pentru ambitia, echilibrul si modul cum stie sa motiveze pe cei din jur. Acum are si vlog, iar Andrei tocmai si-a publicat albumul de debut in muzica. Doi oameni frumosi cu pasiuni pe care le duc la cel mai inalt nivel si cu care ma bucur ca m-am reconectat.

Sintagma cinci – comunicarea offline, imbratisari pe bune. Nu stiu cum sunteti voi dar eu am început sa urăsc emoticoanele de imbratisare de pe facebook, linkedin etc. Nu de alta dar sunt atat de reci si lezeaza emotia atat de brutal, încât simt cum imi moare sufletul. Aseara cu Almona, Diana, Raluca Claudia, Geo, Daniel, Albert, Ralucica, Raluca, Bogdan, Larisa (cred ca am uitat pe câțiva dar va stiti voi) am stat la povesti pe tematici diverse de la medici la pisici, de la călătorii la bancuri cu Ceausescu si cate si mai cate 😁 Minunate momente, sa te bucuri live de pasiunea cu care isi descrie, isi iubește pisicutele Geo, sa il asculti pe Albert cu bancurile super haioase, sa o vezi pe Claudia relaxata dupa atatea pregătiri, emotii, cum pune suflet in toate, inclusiv în ceea ce povestește e magic.

M-am bucurat din suflet sa ii cunosc si pe Gigel, care a ascuns cu atata modestie faptul ca a publicat o carte, pe Raluca de la eunmicsecret care e super happy si relaxata, sa ma revad cu Ralucica și sa o admir pentru vocea liniștitoare, intelepciunea ei, cu Almona, care a ramas la fel de haioasă si hotărâtă cum o stiu.

Iar la final imbratisarile cu toti si mai ales a Larisei, puternica, hotărâtă au fost the highlight of my soul.

Despre Gala in sine, discursurile tuturor nu va povestesc prea multe, le veti vedea online, pot doar sa spun ca nimeni nu si l-a pregatit dar toate au iesit de nota 10. Iar baieteii, al Violetei si al Ramonei au fost pur si simplu adorabili, demni de energia si frumusetea morala a mamelor care ii cresc.

Poate mai sunt multe de povestit si prea puține cuvinte sa descrie tot ce am simtit dupa un an de la pandemie in cadrul acestei Gale Superblog. Dar am simțit o bucurie la fel de mare, de intensa ca in momentele cele mai fericite din viata mea si sintagma sase este doar un cuvânt: relații. Le sunt recunoscătoare Claudiei si lui Albert pentru tot efortul, dăruirea si constanta organizării acestui concurs, pentru că facilitează relații si fara ele am fi cu adevărat săraci, nu doar in cuvinte, ci si in propriile călătorii in acest Univers.

Pana la următoarea editie, cum bine a zis Costica (Tarnoveanu cel iubitor de lavanda) 😁- poti scoate omul din Superblog, dar nu poti scoate Superblog din om!

*Pozele – Daniel Botea