Fictiune S. I. M. T

Pentru ca S. I. M. T – un strop de fictiune Viata e o pauza scurta de la moarte

Avea o imaginatie debordanta, scrisese bine, singurul neajuns in calea publicarii era lipsa relatiilor. Era un om mic intr-un oras mare, nu cunostea pe nimeni si nu stia cum sa puna problema intr-o discutie, cum sa fie asertiv, astfel incat sa obtina ceea ce isi doreste.

Curios cum un om atat de inteligent ca el nu stia sa isi vanda marfa, sa se bage pe sub pielea cuiva, sa influenteze. Daca indrazneai sa il lauzi, iti arunca o privire de parca ai fi comis o crima si incheia discutia pe loc cu un simplu – „Exagerari”.

Am incercat sa ii spun ca fara relatii, fara un pic de lauda de sine nu poti sa iesi din conul de umbra al scriitorilor si vei fi considerat un amator, oricat de bine ai scrie. Mi-am racit gura vreo doua ore si el a tinut-o in exemple de scriitori ale caror merite au fost recunoscute dupa moarte: Emily Dickinson, Roberto Bolano, Stieg Larson.

Atunci mi-a incoltit prima data ideea si a ajuns sa ma obsedeze intr-atat incat in fiecare zi imi construiam cate un scenariu.

Primul pas era sa ma mut in apartamentul de vis a vis si sa il urmaresc prin geamul de sticla, sa studiez toate miscarile – la ce ora iese cu soricarul cel slinos, la ce ora pleaca spre liceu, cu cine umbla. Puteam sa profit ca ne cunoastem si sa il intreb de rutina lui, dar nu voiam sa dau de banuit nimic.

Dupa ce voi fi stiut ca lipseste, ar fi urmat sa studiez incuietoarea usii si mai ales vecinii de pe palier, pentru a-mi da seama in ce interval orar sa actionez.

Dar nu era mai simplu chiar daca parea mult mai complicat sa ii curm viata? Era prea diabolica ideea, dar gandindu-ma mai bine, un simplu furt al manuscrisului si publicarea sub pseudonim ar fi implicat mai multe puncte de slabiciune – omul care corecta m-ar fi cunoscut direct, directorul de publicatie ar fi cerut detalii despre text, apoi el cand isi va fi vazut cartea publicata ar fi cerut deschiderea unei anchete. In schimb mortul nu vorbeste niciodata.

Scenariul doi al crimei era plauzibil si asigura, daca faceam totul perfect, succesul meu pe viata. Insa cum sa fac? Punctul lui slab era alcoolul, vedea in alcool elixirul creativitatii, spunea ca prin fiecare picatura o noua idee i se cuibarea in minte.

Puteam sa il invit pe la mine sub pretextul unei seri „creative” si sa ii ofer cateva pahare de gin cu otrava de sobolani. Tanti Molla de la Farmacia din coltul strazii ma ajutase si acum un an cand m-am mutat aici sa scap de sobolani, deci nu ar fi avut nicio banuiala.

Dar daca nu o sa bea, daca se va prinde? Era totusi mai bine decat o arma alba, mai putine complicatii. Ah soneria asta nenorocita!

-Cine e?

-Postasul!

-Tocmai acum v-ati nimerit! Eu nu primesc niciodata nimic! O scrisoare?

-Da asa se pare! De la Politia din New York!

– Bine merci! Am inchis usa mai repede, cuprins de neliniste. Am deschis scrisoarea cu mâinile tremurand, dar nelinistea s-a transformat in lehamite. De nouasprezece ani incercau sa il gaseasca si nimic! Toti il credeau mort, numai eu nu. Aveam o singura amintire cu el – in ziua in care am implinit 5 ani, ultima cand l-am vazut, mi-a daruit o insigna pe care scria „Viata e o pauza scurta de la moarte!”

Am rupt hartia, mi-am turnat un pahar de whisky si am inceput sa schitez planul.

Ziua cea mare

-Bine ai venit Jack! De cand te asteptam! Intra te rog, simte-te ca acasa!

-Multumesc ca m-ai invitat, e tare reconfortant sa stii ca e cineva caruia ii pasa de tine! Am adus si schita romanului la care lucrez, as vrea si parerea ta! Stiu ca ti-a placut mult prima parte, acum am detaliat putin trecutul.

-Sigur, dar hai sa ne incalzim putin! Un Martini, un gin?

-Un gin e perfect! Imi poti spune unde e baia? Nenorocita asta de scara nu e niciodata curata, parca o unge cineva cu untura!

-Sigur, prima la stanga si apoi in capatul culoarului! Eram nerabdator sa il vad ca pleaca. Cu mainile tremurand am luat paharul si am pus substanta alba, am mestecat cu lingurita si arata perfect. Ca sa imi domolesc starea de nervozitate, am luat manuscrisul si am inceput sa il rasfoiesc. Am deschis la pagina 300 si tot citind, nu am sesizat pasii lui si nici macar cand a luat paharul in mana.

Ochii mi s-au impaienjenit de lacrimi. El pomenea de o insigna verde pe care era grafat textul- Viata e o pauza scurta de la moarte!

-Bun ginul!

M-am ridicat cu toata furia si spaima si am dat cu palma in pahar. Sangele imi siroia si il improsca pe camasa lui galbena si uzata de bumbac.

-Dobitocule! Ce ai, am baut eu si te-ai imbatat tu? Ultima fraza si s-a pravalit pe parchetul de lemn masiv. Am sunat repede la ambulanta, el se sufoca si avea ochii tot mai bulbucati.

A venit repede, l-au urcat si au pornit spre spital. M-au intrebat ce legatura am cu victima.

-S..s..sunt fiul lui! Va…va supraviețui?

-Daca ii facem spalaturile in 3 min, inainte ca otrava sa ii atace ficatul, are sanse! Mai repede, mai repede striga paramedicul la sofer!

-Sunt un criminal! Eu merit sa mor in locul lui! Imi spun printre sughituri, cu ochii rosii si cu o furie si un dispret imens, mi-as taia definitiv mana daca nu ar fi medicul aici! Personalul medical se uita cu mirare si compasiune la mine, eu imi doream sa fiu ingropat de viu.

Ambulanta a ajuns in sfarsit la spital si este dus la in camera de urgenta.

Patru ore mai tarziu

Il privesc. Fata e imbatranita, are o cicatrice in dreptul tamplei si buzele subtiri. Nu ii seman deloc, as vrea sa il intreb de ce a plecat, de ce I-a facut pe toti sa creada ca s-a sinucis aruncandu-se in mare si cum de am fost singurul care nu a crezut. As vrea sa il intreb un milion de lucruri, dar ochii lui se deschid. Cu o voce inceata imi spune:

– Pacat ca mi-ai pus prea putina otrava fiule! Ia cartea si public-o in numele tau, dar nu stiu cat ne va ajuta sa reparam trecutul!

Draperiile erau trase in lateral si prin geamurile transparente soarele patrundea cu sfiala, incercand sa usuce lacrimile a doi straini, legati pe vecie unul de celalalt.

*S. I. M. T – POWERED By Mona

10 gânduri despre „Pentru ca S. I. M. T – un strop de fictiune Viata e o pauza scurta de la moarte”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.