Fără categorie

Tulburarea bipolara – filmul Nelinistiti

Aseara am fost cu o prietena la un film. Mi-am dorit sa il vad fiind cu o tema psihologica si anume tulburarea bipolara.

Pentru cei care nu cunosc, tulburarea bipolara este definita drept o afectiune psihica cu episoade alternative depresive, maniacale sau hipomaniacale.

Sunt doua tipuri de tulburare bipolara : tipul I descrisa in secolul XIX ca tulburarea maniaco-depresiva sau psihoza depresiva – mai exact pacientul prezinta episoade maniacale si depresive cu sau fara elemente psihotice si tipul II in care pacientul este mai mult timp deprimat, cu episoade hipomaniacale si instabilitate crescuta a dispozitiei.

Un episod maniacal reprezinta o perioada clar definita cu dispozitie persistenta expansiva, euforica sau iritabila, cu stima de sine exagerata sau sentiment de grandoare, scaderea nevoii de somn fara a simti oboseala, cresterea activitatii fizice si mentale (fuga de idei), distractibilitate, implicarea excesiva in activitati ce produc placere cu consecinte neplacute (distractii foarte costisitoare, comportament sexual necuviincios), afectarea severa a capacitatii de a functiona zi de zi ce poate duce la spitalizare intr-o sectie de psihiatrie, simptome psihotice (idei delirante de grandoare, invulnerabilitate, paranoia).

Episodul depresiv cuprinde simptome ca lipsa interesului si implicarii in activitatile zilnice sau proiecte noi, dispozitia depresiva, lipsa energiei, tulburari de somn cu treziri frecvente datorate ingrijorarilor, agitatie sau lentoare psiho-motorie, astenie sau pierderea energiei, sentiment de inutilitate sau vinovatie exagerata, modificari ale greutatii corporale si ale apetitului alimentar.

Din perspectiva simptomelor filmul in regia lui Joachim Lafosse este foarte bun, descrie foarte bine trecerile de la o stare la alta ale lui Damian, un pictor extrem de talentat, a carui relatie cu sotia si copilul sunt greu puse la incercare de boala lui.

Damien Bonnard isi joaca rolul excelent apropo de arta actoriceasca.

Nopti nedormite de dragul artei, idei de grandomanie, situatii in care pune in pericol siguranta propriului copil cum este cea de a-l lasa sa conduca singur o ambarcatiune, urmate de reabilitare la o clinica de psihiatrie si de depresie prelungita.

Dincolo de succesiunea de stari este miza increderii – cat de mult iti mai poti pune baza intr-un om cu tulburare bipolara, mai ales cand nu isi ia in mod consecvent tratamentul?

Cum este mai bine pentru un copil – sa creasca fara parintele bolnav sau sa fie martorul iesirilor inadecvate ale parintelui?

Sunt decizii grele mai ales la nivel de familie, dar filmul se incheie optimist, cu cei trei la masa zambind si cu ideea ca, desi tulburarea bipolara este o afectiune pe viata, persoana respectiva poate duce o viata perfect normala daca urmeaza planul de tratament.

Va recomand cu drag filmul Nelinistiti daca va pasioneaza psihologia, in speta cea clinica.

2 gânduri despre „Tulburarea bipolara – filmul Nelinistiti”

  1. Din proprie experiență știu că nu e deloc ușoară viața cu o astfel de persoană. Da, sună altfel povestit sau chiar într-un film, dar realitatea întotdeauna bate filmul. Un adult trece foarte greu printr-o astfel de perioadă când trăiește cu cineva care are tulburare bipolară, ca să nu mai spun cu ce sechele s-ar putea alege un copil. E trist, dar am învățat astfel că îmi ajung problemele mele, nu le mai vreau și pe ale altora. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s